Nu știu cum voi, dar eu în copilărie eram atât de emitovă, că fiecare nuvelă, roman sau poiezie cu un conținut profund, mă lăsa marcată pe mult timp.
Așa mi s-a întâmplat și cu această poiezie. Era publicată într-o revistă de familie...
Eu atât de aproape am luat-o de suflet, cred că se observă și azi :)
Iar azi, apropo, marcăm în familie un mic eveniment al nostru:
100 DE LUNI DE ALĂPTARE. Cumulativă la 4, evident :)
Așa că eu fără modestie mi-o dedic mie, azi. Știu că merit din plin!
Есть в природе знак святой и вещий,
Ярко обозначенный в веках:
Самая прекрасная из женщин
Женщина с ребенком на руках.
От любой напасти заклиная,
Ей-то уж добра не занимать,
Нет, не Богоматерь, а земная,
Гордая, возвышенная мать.
Свет любви издревле ей завещан,
И с тех пор живет она в веках,
Самая прекрасная из женщин
Женщина с ребенком на руках.
Все на свете мерится следами,
Сколько б ты ни вышагал путей.
Яблоня украшена плодами,
Женщина – судьбой своих детей
Пусть ей вечно солнце рукоплещет!
Так она и будет жить в веках
Самая прекрасная из женщин,
Женщина с ребенком на руках!
Сергей Островский
P.S. Îi mulțumesc bunului meu soț pentru aceste imagini pline de tandrețe, realizate în maternitate, în a 3 zi de viață a lui Stanley. Și pentru faptul că a fost de acord să fie cazat cu noi mereu, în total trăind și el 20 de zile în maternitate!
Tada, îți mulțumesc pentru răbdare și curaj și pentru faptul că ești atât de deosebit :)